Incendierea miriștilor, sancţionată

Mai multe instituÈ›ii s-au grăbit să reamintească, odată cu temperaturile mari înregistrate È™i cu începerea sezonului de recoltat, că arderea vegetaÈ›iei uscate È™i a miriÈ™tilor este interzisă, autorii fiind pasibili de amenzi usturătoare. Au apărut, între timp, È™i primele incendii.

Cu avertizări au venit pompierii militari, reprezentanÈ›ii DirecÈ›iei Agricole, iar instituÈ›ii la fel de implicate în adevăratul fenomen care se petrece vara în România, când È›ara arde la propriu, ar mai fi câteva, È™i amintim aici doar protecÈ›ia Mediului È™i AgenÈ›ia de Plăți È™i IntervenÈ›ie pentru Agricultură. Niciuna însă nu aplică amenzi suficient de mari încât să-i astâmpere pe fermieri, deÈ™i legislaÈ›ia prevede aÈ™a ceva.

OrdonanÅ£a de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecÅ£ia mediului, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, prevede amenzi între 3.000 È™i 6.000 de lei pentru persoane fizice ÅŸi respectiv între 25.000 È™i 50.000 de lei persoane juridice în cazurile de arderi, acestea afectând mediul înconjurător. ISU poate aplica, la rândul său, amenzi de la 1.000 la 2.500 de lei pentru efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiÅ£iilor legale ÅŸi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcÅ£ii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaÅ£ii ÅŸi alte vecinătăţi, care este contravenÈ›ie. Pompierii au fost, de altfel, È™i singurii care au sancÈ›ionat, atunci când autorii au fost identificaÈ›i, acest comportament, anul trecut aplicând amenzi în valoare totală de 5.000 de lei. Asta în condiÈ›iile în care pe parcursul verii s-au înregistrat 651 de intervenÈ›ii ale pompierilor în astfel de situaÈ›ii. Numărul incendierilor de miriÈ™te a fost, de departe, mult mai mare, având în vedere faptul că unele au fost stinse cu sprijinul serviciilor voluntare de la nivelul localității, iar altele, care n-au pus probleme, nu s-au mai raportat.

Identificarea autorilor, spun reprezentanÈ›ii ISU, este principala piedică în calea aplicării È™i mai multor amenzi È™i a descurajării comportamente-lor ilegale È™i dăunătoare mediului. „Sunt foarte greu de identificat persoanele care fac asta. Anul trecut s-a refăcut, în funcÈ›ie de analiza săptămânală a misiunilor, planul de control È™i s-a mers strict pe zonele în care s-a observat un număr mare de evenimente. Au fost, practic, depistaÈ›i la faÈ›a locului“, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Olt, Alin Băsășteanu.

Impactul asupra solului

La amenzile deloc de neglijat de care sunt pasibili autorii se adaugă È™i penalizările APIA, instituÈ›ia care poate anula plata subvenÈ›iei pe terenul respectiv dacă incendierea i se impută fermierului. Pentru că există portiÈ›e de scăpare, acest lucru nu se întâmplă niciodată, APIA Olt neaplicând, până acum, vreo penalitate de acest fel, deÈ™i anul trecut, de exemplu, s-au anunÈ›at aproximativ 60 de incendii, acestea afectând aproape 100 de hectare de teren. „Declară că le-a luat foc miriÈ™tea, dar ei nu È™tiu ce s-a întâmplat“, explică directorul adjunct al APIA Olt, Gheorghe Dumitrescu, modalitatea în care decurge totul, iar APIA nu poate face poliÈ›ie, cum nu face nici ISU È™i nici APM.

DeÈ™i nimeni nu plăteÈ™te, efectele acestor gesturi sunt extreme. Șeful Oficiului de Studii Pedologice Olt, Raul Rotea, explica anul trecut, consultând specialiÈ™tii, că impactul asupra fertilității terenului este teribil. „După anii ’90, pe baza studiilor efectuate de Oficiul de Studii Pedologice ÅŸi Agrochimice Olt s-a observat o scădere a aprovizionării solului cu materie organică (humus), care este definitorie pentru aprecierea fertilităţii solului. Principala cauză a scăderii gradului de aprovizionare a solului cu materie organică este tocmai aceasta. MiriÅŸtile au fost arse, iar materia organică introdusă în sol a fost foarte mică. Pe anumite zone, un foc puternic poate distruge până la 3-4 milimetri de sol fertil, ceea ce poate părea foarte puÅ£in pentru cei care fac agricultură de dragul profitului, dar aceÅŸtia ar trebui să ÅŸtie că în mod natural un centimetru de sol fertil se formează în 300 – 500 de ani. (…) Distrugerea fertilităţii solurilor nu este singurul efect nefast al incendierii miriÅŸtilor, pentru că, odată cu plantele uscate în incendii, pier ÅŸi foarte multe microorganisme ÅŸi vieÅ£uitoare, care au rolul lor, foarte important, în agricultură. Un alt efect foarte dăunător al acestor incendieri este distrugerea echilibrului floristic, mai ales în cazul păşunilor, pentru că există plante foarte valoroase care nu rezistă la foc, rămânând în schimb plante mai rezistente, dar ÅŸi mai puÅ£in valoroase pentru hrana animalelor“, a explicat Rotea.

DeÈ™i sunt fermieri care se agață de prevederea conform căreia se pot efectua arderi controlate, în situaÈ›ia în care anumiÈ›i dăunători nu pot fi altfel stârpiÈ›i, aceasta, de fapt, este imposibil de aplicat la noi. Ar trebui mai întâi anunÈ›ată agenÈ›ia fitosanitară, specialiÈ™tii ar trebui să constate acest fapt (atacul dăunătorului È™i imposibilitatea anihilării acestuia prin alte metode), să se impună carantina etc., procedurile fiind foarte clare. Este motivul pentru care niciodată un fermier nu a cerut acest aviz fitosanitar, singurul pe baza căruia s-ar putea obÈ›ine, legal, o autorizaÈ›ie de la AgenÈ›ia pentru ProtecÈ›ia Mediului pentru o astfel de ardere.

(Articol preluat din cotidianul craiovean Gazeta de Sud, din 21.06.2018, autor Alina Mitran, http://www.gds.ro/Local/2018-06-21/incendierea-miristilor,-nesanctionata/)