De ce pierd micii agricultori profituri bune

Ca un paradox, de câte ori există producÈ›ii bune în agricultură, preÈ›urile cu care micii producători vând marfa scad considerabil. În schimb, în pieÈ›e sau supermarketuri găsim aceleaÈ™i produse mult mai scumpe decât la producător. Cum ajung intermediarii să câÈ™tige mai mult decât producărorii de legume È™i fructe?

Anul acesta a fost supraproducÈ›ie de tomate în Dolj. SubvenÈ›ia de 3.000 de euro pentru fiecare producător care cultiva în spaÈ›ii protejate È™i făcea dovada că a È™i vândut o anumită cantitate de roÈ™ii i-a atras ca un magnet pe fermierii doljeni, astfel că numărul celor care au cultivat tomate È™i au solicitat ajutorul de minimis a fost dublu față de anul trecut. La fel È™i producÈ›ia. Cei care au vândut în primele luni ale primăverii au avut câÈ™tiguri bune, însă fermierii care au ieÈ™it cu roÈ™iile pe piață în iunie È™i chiar iulie se aleg mai mult cu munca. Marile lanÈ›uri de magazine vor o producÈ›ie constantă pe toată durata anului, ceea ce producătorii locali nu pot asigura.

Cu toate că fermierul este cel care munceÈ™te, intermediarii au avut mai mult de câÈ™tigat È™i anul acesta. Kilogramul de roÈ™ii pleacă de la micul producător la 0,5 – 0,8 lei pe kilogram È™i chiar 1 leu È™i ajunge în pieÈ›e È™i supermarketuri la 1,5 – 2 lei È™i chiar la 4 – 5 lei pe kilogram, în extrasezon. Consumatorul final plăteÈ™te preÈ›uri mari chiar È™i pe roÈ™iile din producÈ›ie autohtonă, din cauza samsarilor. „Producătorii care nu îÈ™i permit să plece să îÈ™i vândă marfa în È›ară sunt nevoiÈ›i să o dea la intermediari, la preÈ›uri de nimic, care o vând mai departe la preÈ›uri mult mai mari“, a precizat purtătorul de cuvânt al DirecÈ›iei Agricole Dolj, Ion Gavrilescu.

Lubenițe la preț derizoriu, doar la poarta producătorului

Și la Dăbuleni, producătorii au avut de pierdut anul acesta. LubeniÈ›ele s-au vândut chiar È™i cu 0,2 lei pe kilogram. În ciuda faptului că au fost producÈ›ii bune È™i s-au folosit cele mai moderne tehnologii, de la plantarea sămânÈ›ei È™i până la recoltare, producătorii se plâng că tot sunt pe pierdere.

„Problema producătorilor noÈ™tri este una de marketing. Dacă s-ar duce în nordul țării cu produsele ar vinde la preÈ›uri bune. La tomate s-au obÈ›inut È™i 6 lei pe kilogram“, a precizat purtătorul de cuvânt al DirecÈ›iei Agricole Dolj, adăugând că tot o lipsă de marketing este È™i în zonele nisipoase de la Dăbuleni, unde oamenii muncesc de dimineaÈ›a până seara È™i tot la preÈ›uri mici îÈ™i vând marfa.

Asocierea producătorilor, un posibil factor de succes

Pentru ca producătorii să aibă o voce unitară, atât în faÈ›a supermarketurilor, cât È™i în faÈ›a altor intermediari sau comercianÈ›i, sfaturile specialiÈ™tilor din agricultură sunt acelea ca oamenii să se asocieze. AceleaÈ™i sfaturi le-au dat fermierilor È™i reprezentanÈ›ii APIA de la nivel central È™i cei ai Ministerului Agriculturii, prezenÈ›i la un eveniment la Craiova luna trecută.

La fel cum fermierii din țările europene mari s-au asociat sub diverse forme pentru a avea anumite beneficii, tot aÈ™a ar trebui să procedeze È™i producătorii români, respectiv cei doljeni. Numai că oamenii sunt reticenÈ›i È™i nu au încredere unii în alÈ›ii. „Fermierii au rămas cu metehne din anii trecuÈ›i È™i le este teamă să se asocieze, ca nu cumva să fie înÈ™elaÈ›i. Nu au încredere unii în alÈ›ii, în acest colÈ› de È›ară“, a spus Ion Gavrilescu. El a menÈ›ionat că prin cooperativele care se pot înfiinÈ›a în localitățile doljene, fermierii se pot asocia câte minimum cinci È™i pot beneficia de spaÈ›ii de depozitare, astfel încât să nu fie nevoiÈ›i să vândă la samsari producÈ›ia de la faÈ›a locului, ci să poată să aÈ™tepte ca preÈ›ul să urce.

Ca să fi profitabil trebuie să cultivi peste 1.000 de hectare

Marii producători de cereale au înÈ›eles că nu trebuie să îÈ™i vândă din câmp producÈ›ia la preÈ›uri de nimic, ci preferă să depoziteze în silozuri până mai cresc preÈ›urile. Doar micii producători care nu s-au asociat È™i care nu au spaÈ›ii de depozitare mai vând imediat ce recoltează. Zilele trecute, preÈ›ul grâului era de 0,66 lei pe kilogramul de grâu panificabil, din care se scad indicii (umiditate, impurități etc.). După vânzarea cantității de grâu de pe un hectar s-ar obÈ›ine aproximativ 2.600 de lei. Gavrilescu a precizat că, pentru a fi profitabil, un agricultor trebuie să aibă peste 1.000 de hectare, iar în Dolj sunt peste 300 de astfel de fermieri. Însă aceÈ™tia au È™tiut să devină profitabili, luând terenuri multe în arendă È™i investind inclusiv în spaÈ›ii de depozitare.

(Articol preluat din cotidianul craiovean Gazeta de Sud, din 17.07.2018, autor Ramona Olaru, http://www.gds.ro/Local/2018-07-17/de-ce-pierd-micii-agricultori-profituri-bune/)